Definitie: Fidejusiunea sau cautiunea este un contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia celui pentru care garanteaza, daca acesta nu o va executa.
Fidejusiunea poate fi de trei feluri:
a/conventionala - cand insusi creditorul sau debitorul cad de acord asupra necesitatii
aducerii unui garant
b/ legala - cand debitorul aduce un garant ca urmare a unei dispozitii legale
c/ judiciara - intr-o cauza litigioasa, instanta judecatoreasca este cea care dispune aducerea unui fidejusor
FIDEJIUSIUNEA
Fidejusorul se agajeaza fata de C sa garanteze insasi executarea obligatiei asumate de catre D
PROMISIUNEA FAPTEI ALTUIA
D se oblige fata de C sa determine pe o terta persoana sa-si asume un angajament juridic in folosul C
Existenta fidejusiunii legale si judecatoresti nu contrazice caracterul de contract al fidejusiunii, in toate cazurile.
Caractere juridice
1/ este un contract accesoriu fata de obligatia principala pe care o are debitorul fata de creditor.De aici rezulta urmatoarele consecinte:
a) fidejusiunea va urma soarta obligatiei principale, cat priveste cauzele de validitate si cele de stingere;
b) fidejusiunea nu poate intrece ca intindere datoria debitorului si nici nu poate fi facuta in conditii oneroase;
c) fidejusiunea nedeterminata a unei obligatii principale se intinde si la toate accesoriile acelei obligatii
de exemplu la dabanzi,precum si la cheltuielile necesitate de urmarirea silita;
2/ este un contract consensual –deci simplul acord de vointa al partilor este suficient pentru incheierea sa valabila. In toate cazurile ea trabuie sa fie expresa.
3/ este un contract unilateral, in sensul ca da nastere la o singura obligatie, cea a fidejusorului fata de creditor, cu privire la garantarea obligatiei debitorului.
4/ este un contract cu titlu gratuit, deoarece fidejusorul nu urmareste sa obtina de la creditorul cu care a incheiat conventia o contraprestatie.
Conditii cerute in persoana fidejusorului
In afara conditiilor generale privind capacitatea de a contracta,fidejusorul trebuie sa indeplineasca anumite conditii speciale de -> solvabilitate
-> domiciliul
Daca debitorul are obligatia de a aduce un fidejusor acesta trebuie sa fie:
- o persoana capabila de a contracta
- sa fie o persoana solvabila.Daca a devenit insolvabil, trebuie adus un altul.Daca fidejusorul devenit insolvabil a fost stabilit in virtutea unei conventii, aceasta egula nu se aplica
- sa aiba domiciliul in raza teritoriala a tribunalului judetean in care trebuie sa execute obligatia
Obligatiile care pot fi garantate
Orice obligatie poate fi garantata prin fidejusiune, inclusiv obligatiile intuitu personae
De regula, sunt garantate atat obligatiile existente cat si obligatiile viitoare sau chiar si cele eventuale.
Efectele fidejusiunii
Efectele pot fi privite din trei puncte de vedere:
1/ Raporturile dintre creditor si fidejusor
Principiul care domina aceasta categorie de raporturi este acela ca in caz de neexecutare din partea debitorului, creditorul poate sa urmareasca direct pe fidejusor pentru executarea creantei.
Fidejusorul poate invoca unele exceptii privind urmarirea initiata de creditor,dintre care doua sunt caracteristice pentru fidejusiune: -> beneficiul de discutie
-> beneficiul de diviziune
Beneficiul de discutie este o facultate pe care legea o confera fidejusorului, de a cere creditorului, care s-a indreptat cu urmarirea impotriva sa, sa urmareasca mai intai bunurile debitorului si numai dupa aceea, daca nu va fi indestulat, sa-l urmareasca pe el.
Pentru a fi admisa aceasta actiune, trebuie intrunite anumite conditii:
· a/ invocarea beneficiului trebuie sa aiba loc inainte de a se fi trecut la judecarea fondului procesului privind urmarirea fidejusorului
· b/ fidejusorul trebuie sa indice creditorului bunurile debitorului principal care pot fi urmarite
· c/ bunurile astfel indicate sa se afle in raza teritoriala a tribunalului judetean in care trebuie sa se faca plata
Nu se poate invoca beneficiul de discutie in urmatoarele situatii:
- daca fidejusorul a renuntat la acest beneficiu ori s-a oligat solidar cu debitorul principal (in acest caz se aplica regulile solidaritatii)
- in cazul fidejusiunii judecatoresti
2/ Beneficiul de diviziune – constituie tot o facultate recunoscuta fidejusorului , in ipoteza in care exista mai multi fidejusori, care garanteaza fata de unul si acelasi creditor,pentru una si aceeasi datorie.
Principiul in aceasta situatie este ca fiecare dintre fidejusori raspunde pentru datoria intreaga. Acest principiu permite creditorului sa se adreseze unuia dintre fidejusori pentru tot.
Beneficiul de diviziune nu mai poate fi invocat daca fidejusorul a renuntat la el
3/ In randul exceptiilor de ordin general pe care le poate invoca fidejusorul mentionam exceptiile personale ce decurg din insusi contractul de fidejusiune : cele privind validitatea contractului, termene, conditii, etc.
Raporturile dintre fidejusor si debitorul principal
Daca fidejusorul a platit datoria, el se poate intoarce impotriva debitorului si aceasta chiar in situatia in care a garantat fara stiinta debitorului.
Fidejusorul poate recupera de la debitor suma platita creditorului si cheltuielile pe care le-a facut dupa ce a notificat debitorului inceperea urmaririi de catre creditor.
Temeiul regresului il constituie de regula, subrogarea legala in drepturile creditorului platit.
Se poate folosi si o actiune intemeiata pe mandat, ori pe gestiunea intereselor altei persoane
O situatie speciala este aceea in care fidejusorul care a platit intreaga datorie, garantase pentru mai multi debitori ce erau tinuti solidar pentru una si aceeasi datorie.
In aeasta situatie ,fidejusorul are regres in contra fiecaruia dintre ei, pt repetitiunea sumei totale ce a platit
Fidejusorul pierde dreptul de regres impotriva debitorului principal daca:
a/ nu a instiintat pe debitor despre efectuarea platii, astfel incat acesta din urma plateste o a doua oara.Fidejusorul poate deci pretinde creditorului sa-i restituie ce a platit.
b/ a platit datoria fara sa fi fost urmarit si fara sa fi instiintat pe debitor, iar acesta face dovada ca ar fi avut mijloace de stingere a datoriei;in acest caz fidejusorul poate cere restituirea de catre creditor a ceea ce a platit.
Raporturile dintre fidejusori
Daca sunt mai multi cofidejusori pentru unul si acelasi debitor, fidejusorul care a platit datoria se poate intoarce,printr-o actiune de regres divizibila impotriva celorlalti fidejusori.
Stingerea fidejusiunii
Se stinge – in mod indirect- ca urmare a stingerii obligatiei principale.
Nu se va stinge fidejusiunea cand plata a fost facuta nu de catre debitor, ci de catre un tert care se subroga in drepturile creditorului platit
Fidejusiunea -> se poate stinge si pe cale directa, independent de soarta obligatiei principale, fiindu-i aplicabile modurile de stingere a obligatiilor:
a/ remiterea fidejusiunii (renuntarea creditorului la garantie)
b/ confuziunea intre patrimoniul creditorului si al fidejusorului
c/ compensatia opusa de catre fidejusor creditorului
d/ cand din culpa creditorului, fidejusorul nu ar mai avea posibilitatea sa dobandeasca prin plata datoriei principale privilegiile si ipotecile de care beneficia creditorul (cazul neglijentei creditorului care nu a conservat garantiile care asigurau creanta principala).
28 iunie 2007
EFECTELE OBLIGAŢIILOR
Efectul oricărei obligaţii este dreptul pe care acesta îl conferă creditorului de a pretinde şi de a obţine de la debitor îndeplinirea exactă a prestaţiei la care el este obligat
EXECUTAREA DIRECTĂ ( ÎN NATURĂ ) A OBLIGAŢIILOR
Principiul este cel al executării în natură a obligaţiilor care înseamnă executarea prestaţiei însăşi la care s-a obligat debitorul şi nu la plata unui echivalent bănesc.
Plata reprezintă executarea voluntară a obligaţiilor de către debitor, indiferent de obiectul ei.
Inseamnă executarea oricărei obligaţii ( nu numai remiterea unei sume de bani ).
Plata este un mijloc de stingere a obligaţiilor.
CONDIŢIILE PLĂŢII
Cine poate face plata ? -oricine poate face plata.
Poate fi achitată de orice persoană interesată chiar şi de o persoană neinteresată.
În primul rând poate face plata:
o debitorul ( personal sau prin reprezentant )
o persoana ţinută alături de debitor ( codebitor )
o pentru debitor ( fidejusorul sau cautiunea reala)
o de orice persoană interesată sau o persoană neinteresată (un tert neinteresat,
in numele debitorului sau in nume propiu, at cand se subroga in
drepturile creditorului numai cu consimtamantul acestuia)
Pata este un act juridic.
exceptii
1.in cazul obligatiilor intuitu personae
2.prin conventia partilor
Cui se poate face plata?
Cel ce primeşte plata trebuie să fie o persoană cu capacitate deplină de exerciţiu.
În primul rând plata se face:
o creditorului sau imputernicitului sau, ori cel autorizat de justitie sau de lege sa primeasca plata pt creditor
o moştenitorilor săi ( dacă creditorul moare )
o cesionarul
o terţ desemnat de justiţie
o un mandatar al creditorului sau un tutore
exceptii
1.cand creditorul ratifica plata facuta unei pers fara calitatea de a primi
2.cand plata a folosit creditorului
3.cand plata a fost facuta unui creditor aparent
Plata consta in executarea unei obligatii de a da
Trebuie facuta de o pers cu capactate deplina de exercitiu si in acelasi timp si propietarul lucrului ce formeaza obiectul platii
Nerespectarea acestor conditii=>nulitatea act jur
Oiectul plăţii – el obligat va trebui să plătească exact cât datorează
Cel ce face plata trebuie să plătească în întregime,adică plătind tot ce datorează.
Nu se mai poate cere restituirea ob platii, cand creditorul le-a consumat cu buna-credinta
Per a contrario ,dc creditorul a cunoscut acest fapt, va fi obligat sa le restituie, chiar dc le-a consumat
Daca plata s-a facut cu un bun ce apartine altei pers, adev propietar are la indemana act in revendicare, insa aceasta va putea fi paralizata de creditor prin invocarea uzucapiunii sau a dobandirii bunurilor mobile corporale prin posesia de buna credinta
Plata tb sa constea in executarea intocmai a obligatiei asumate
Creditorul poate accepta o alta prestatie decat cea datorata=>... in acest caz stingerea platii se numeste dare in plata
Daca e bun cert, debitorul se elibereaza prin predarea lui in starea in care se gasea in mom predarii
Debitorul raspunde pt pierderea bunului sau deteriorarile survenite dupa punerea sa in intarziere
Daca dovedeste ca bunul ar fi pierit si la creditor, at nu va mai raspunde
Daca sunt bunuri de gen, acestea nu pier
Daca calitatea bunurilor nu e stabilita prin conventia partilor, at vor fi de o calitate mijlocie
Principiul indivizibilitatii platii
-se face in intregime
-dc obiectul obligatiei e dat de prestatii succesive, la timpul stabilit, fiecare prestatie face obiectul unei plati distincte
Exceptii
1.prin conventie se stabileste ca plata sa fie divizibila
2.in cazul decesului debitorului care lasa mai mult mostenitori, datoria se va diviza intre ei
3.in caz de stingere a obligatiei prin compensatie, cand datorii reciproce se sting pana la concurenta celei mai mici dintre ele
4.datoria e platita de fidejusori
5.instanta acorda debitorului termen de gratie
Data plăţii – se face plata când datoria a ajuns la scadenţă, adică a devenit exigibilă.
Obligatii cu termen – se face termenul stabilit de părţi.
Obligatii cu execuţie imediată – plata se face la momentul naşterii raportului juridic.
Termenul este presupus intodeauna cand a fost prevazut in favoarea debitoruluii
Daca a fost prevazut exclusiv in fav debitorului, acesta poate efectua plata anticipat
Daca a fost prevazut exclusiv in fav creditorului, plata se poate face anticipat numai cu consimtamantul lui
Locul plăţii – la locul ales de părţi.
Dacă nu au stabilit altfel se face la domiciliul debitorului.
Dacă au stabilit la creditor – plata este portabilă.
Cheltuielile pentru efectuarea plăţii sunt în sarcina debitorului.
Daca termenul a fost prevazut in fav ambelor parti, plata tb facuta la acel termen
Partile pot conveni ca plata sa se faca anticipat
In caz de plata cu intarziere, creditorul are dr la despagubiri
Locul plăţii – la locul ales de părţi.
Dacă nu au stabilit altfel –la domiciliul debitorului.-->plata este cherabila
Dacă au stabilit --la domiciliul creditorului --> plata este portabilă.
Prin lege sau conventie pot stabili si un alt loc
Cheltuielile pentru efectuarea plăţii sunt în sarcina debitorului.
Daca bunul este cert si partile nu au stabilit--> la locul unde se gasea bunul in momentul incheierii contractului
Cheltuielile pt efectuarea platii
Sunt in sarcina debitorului
Norma e supletiva-> partile pot conveni si altfel
Imputaţia plăţii – dacă un debitor are faţă de acelaşi creditor mai multe datorii.
Imputaţia plăţii se face prin acordul părţilor.
Apoi ea poate fi făcută numai de una din părţi – fie numai de debitor, - fie numai de creditor.
In anumite situatii ,legea poate dispune asupra modului cum se va face imputatia
În lipsa convenţiei, primul care poate decide asupra cărei obligaţii se impută plata efectuată este debitorul.
-el tb sa respecte anumite principii
1.plata sa fe suficienta pt a stinge intreaga datorie
2.daca debitorul are o obligatie exigibila si una neexigibila, nu se poate face imputatia asupra obligatiei nescadente
3.dc creanta e producatoare de dobanzi si creditorul datoreaza si suma imprumutata si dobanzi, plata se imputa mai intai asupra dobanzilor, afara de cazul cand creditorul ar fi de acord ca ea sa se impute mai intai asupra capitalului
Dc debitorul nu face imputatia platii, cel chemat este creditorul
Daca nici una dn parti nu a facut imputatia atunci
1.plata se imputa asupra celei scadente
2.dc toate au ajuns la scadenta, imputatia se va face asupra aceleia care e mai oneroasa pt debitor
3.dc toate sunt scadente si oneroase, se va face asupra celei mai vechi dintre ele
4.dc sunt scadente, onerose si au aceiasi vechime , plata se va imputa proportional asupra fiecareia dintre ele
Dovada platii
Plata are drept efect liberarea debitorului de obligaţia asumată.
Creditorul care pretinde executarea unei obligatii tb sa dovedeasca existenta ei
Faptul platii e prezumat de lege
Proba liberatiunii este titlul original sau copia legalizata
Cel interesat va tb sa dovedeasca modul cum s-a facut liberarea
Mijl de proba vor fi cele din materia actelor juridice, adica pt prestatiile >250lei, dovada se face numai prin inscris
Dc exista imposibilitatea obtinerii unei astfel de chitante=> debitorul poate face dovada platii cu orce mijloc de proba
Oferta reală urmată de consemnaţiune.
Dacă creditorul refuză plata – debitorul poate să-i facă creditorului oferta reală urmată de consemnaţiune.
Cuprinde doua etape: oferta reala si consemnarea
Ca efecte – oferta reală urmată de consemnaţiune este liberatorie pentru debitor întocmai ca o plată.
Ca urmare de la data consemnarii, el nu va mai fi tinut sa plateasca daune moratorii pt executarea cu intarziere a obligatiei si nu jmai suporta riscul pieirii fortuite a lucrului
EXECUTAREA SILITĂ ÎN NATURĂ A OBLIGAŢIILOR
Dacă debitorul nu execută de bună voie obligaţia ( nu efectuează plata ), creditorul va cere executarea silită, care se efectuează tot în natură ( numai dacă nu este posibil de făcut în natură se trece la executarea ei prin echivalent )
A.executarea silita in natura a obligatiilor dupa obiect
Dacă obligaţia are ca obiect o sumă de bani executarea ei în natură este întodeauna posibilă.
Daca obligatia are ca obiect un bun individual determinat , debitorul are doua obligatii
1.de a transfera sau de a constitui dr de propietate sau un alt dr real asupra bunului respectiv
-se realizeaza in temeiul acordului de vointa al partilor , la data realizarii acestui acord
-se poate executa intodeauna in natura sau chiar in temeiul legii
2.obligatia de predare a lucrului
-implica o activitate din partea debitorului
-este o obligatie de a face
-include si pastrarea bunului pana la predare
Executarea in natura pe cale silita e posibila atata timp cat bunul se gaseste la debitor
Daca obligatia este nesocotita sau e imposibil de realizat in natura, se trece la executarea prin echivalent
Daca bunul e instrainat de D catre un tert, C va putea intenta actiune in revendicare impotriva tertului dc bunul e imobil
Tertul se va putea apara invocand uzucapiunea
Daca bunul e mobil act in revendicare va putea fi paralizata prin invocarea dobandirii bunurilor mobile corporale prin posesia de buna-credinta
Daca bunul este de gen dr de propietate se va transmite numai la mom individualizarii bunului
B.Executarea obligatiei de a face si de a nu face
-in caz de neexecutare din partea D, obligatia se schimba in dezdaunari, in cazul obligatiilor intuitu personae
-in caz de nerespectare a oblig de a face, C poate fi autorizat de instanta sa le duca el la indeplinire, in contul debitorului
-in caz oblig de a nu face e prevazuta oblig pt C de a cere instantei obligarea D la a distruge ceea ce a facut cu incalcarea acestei obligatii sau autorizarea de a distruge el insusi pe cheltuiala debitorului
C.Daunele cominatorii
Practica judecătorească a creat un mijloc de constrângere a debitorului la executarea în natură şi anume daunele cominatorii.
Daunele cominatorii constau într-o sumă de bani pe care debitorul trebuie să o plătească pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiei.
Nu se aplică obligaţiilor ce au ca obiect sume de bani deoarece acestea produc dobânzi în caz de întârziere.
Executarea nu poate fi ceruta in cazul obligatiilor intuitu personae
Ele apar ca un mijloc de cnstrangere, prin amenintarea care o reprezinta pt debitor=> sunt un mijloc indirect de asigurare a executarii in natura a obligatiilor
Au caracterul unei pedps civile
Au un caracter nedeterminat d.p.v al intinderii lor
Nu se aplica obligatiilor ce au drept obiect sume de bani
Nu pot fi acordate nici pt obligatiile de a da
Nu se acorda in urmat situatii
Cand executarea lor in natura nu mai e posibila
Cand e posibila executarea oblig in natura pe cale silita
Cand refuzul D de a executa e clar exprimat
Daca D nu executa
executa cu intarziere sau
Efectul oricărei obligaţii este dreptul pe care acesta îl conferă creditorului de a pretinde şi de a obţine de la debitor îndeplinirea exactă a prestaţiei la care el este obligat
EXECUTAREA DIRECTĂ ( ÎN NATURĂ ) A OBLIGAŢIILOR
Principiul este cel al executării în natură a obligaţiilor care înseamnă executarea prestaţiei însăşi la care s-a obligat debitorul şi nu la plata unui echivalent bănesc.
Plata reprezintă executarea voluntară a obligaţiilor de către debitor, indiferent de obiectul ei.
Inseamnă executarea oricărei obligaţii ( nu numai remiterea unei sume de bani ).
Plata este un mijloc de stingere a obligaţiilor.
CONDIŢIILE PLĂŢII
Cine poate face plata ? -oricine poate face plata.
Poate fi achitată de orice persoană interesată chiar şi de o persoană neinteresată.
În primul rând poate face plata:
o debitorul ( personal sau prin reprezentant )
o persoana ţinută alături de debitor ( codebitor )
o pentru debitor ( fidejusorul sau cautiunea reala)
o de orice persoană interesată sau o persoană neinteresată (un tert neinteresat,
in numele debitorului sau in nume propiu, at cand se subroga in
drepturile creditorului numai cu consimtamantul acestuia)
Pata este un act juridic.
exceptii
1.in cazul obligatiilor intuitu personae
2.prin conventia partilor
Cui se poate face plata?
Cel ce primeşte plata trebuie să fie o persoană cu capacitate deplină de exerciţiu.
În primul rând plata se face:
o creditorului sau imputernicitului sau, ori cel autorizat de justitie sau de lege sa primeasca plata pt creditor
o moştenitorilor săi ( dacă creditorul moare )
o cesionarul
o terţ desemnat de justiţie
o un mandatar al creditorului sau un tutore
exceptii
1.cand creditorul ratifica plata facuta unei pers fara calitatea de a primi
2.cand plata a folosit creditorului
3.cand plata a fost facuta unui creditor aparent
Plata consta in executarea unei obligatii de a da
Trebuie facuta de o pers cu capactate deplina de exercitiu si in acelasi timp si propietarul lucrului ce formeaza obiectul platii
Nerespectarea acestor conditii=>nulitatea act jur
Oiectul plăţii – el obligat va trebui să plătească exact cât datorează
Cel ce face plata trebuie să plătească în întregime,adică plătind tot ce datorează.
Nu se mai poate cere restituirea ob platii, cand creditorul le-a consumat cu buna-credinta
Per a contrario ,dc creditorul a cunoscut acest fapt, va fi obligat sa le restituie, chiar dc le-a consumat
Daca plata s-a facut cu un bun ce apartine altei pers, adev propietar are la indemana act in revendicare, insa aceasta va putea fi paralizata de creditor prin invocarea uzucapiunii sau a dobandirii bunurilor mobile corporale prin posesia de buna credinta
Plata tb sa constea in executarea intocmai a obligatiei asumate
Creditorul poate accepta o alta prestatie decat cea datorata=>... in acest caz stingerea platii se numeste dare in plata
Daca e bun cert, debitorul se elibereaza prin predarea lui in starea in care se gasea in mom predarii
Debitorul raspunde pt pierderea bunului sau deteriorarile survenite dupa punerea sa in intarziere
Daca dovedeste ca bunul ar fi pierit si la creditor, at nu va mai raspunde
Daca sunt bunuri de gen, acestea nu pier
Daca calitatea bunurilor nu e stabilita prin conventia partilor, at vor fi de o calitate mijlocie
Principiul indivizibilitatii platii
-se face in intregime
-dc obiectul obligatiei e dat de prestatii succesive, la timpul stabilit, fiecare prestatie face obiectul unei plati distincte
Exceptii
1.prin conventie se stabileste ca plata sa fie divizibila
2.in cazul decesului debitorului care lasa mai mult mostenitori, datoria se va diviza intre ei
3.in caz de stingere a obligatiei prin compensatie, cand datorii reciproce se sting pana la concurenta celei mai mici dintre ele
4.datoria e platita de fidejusori
5.instanta acorda debitorului termen de gratie
Data plăţii – se face plata când datoria a ajuns la scadenţă, adică a devenit exigibilă.
Obligatii cu termen – se face termenul stabilit de părţi.
Obligatii cu execuţie imediată – plata se face la momentul naşterii raportului juridic.
Termenul este presupus intodeauna cand a fost prevazut in favoarea debitoruluii
Daca a fost prevazut exclusiv in fav debitorului, acesta poate efectua plata anticipat
Daca a fost prevazut exclusiv in fav creditorului, plata se poate face anticipat numai cu consimtamantul lui
Locul plăţii – la locul ales de părţi.
Dacă nu au stabilit altfel se face la domiciliul debitorului.
Dacă au stabilit la creditor – plata este portabilă.
Cheltuielile pentru efectuarea plăţii sunt în sarcina debitorului.
Daca termenul a fost prevazut in fav ambelor parti, plata tb facuta la acel termen
Partile pot conveni ca plata sa se faca anticipat
In caz de plata cu intarziere, creditorul are dr la despagubiri
Locul plăţii – la locul ales de părţi.
Dacă nu au stabilit altfel –la domiciliul debitorului.-->plata este cherabila
Dacă au stabilit --la domiciliul creditorului --> plata este portabilă.
Prin lege sau conventie pot stabili si un alt loc
Cheltuielile pentru efectuarea plăţii sunt în sarcina debitorului.
Daca bunul este cert si partile nu au stabilit--> la locul unde se gasea bunul in momentul incheierii contractului
Cheltuielile pt efectuarea platii
Sunt in sarcina debitorului
Norma e supletiva-> partile pot conveni si altfel
Imputaţia plăţii – dacă un debitor are faţă de acelaşi creditor mai multe datorii.
Imputaţia plăţii se face prin acordul părţilor.
Apoi ea poate fi făcută numai de una din părţi – fie numai de debitor, - fie numai de creditor.
In anumite situatii ,legea poate dispune asupra modului cum se va face imputatia
În lipsa convenţiei, primul care poate decide asupra cărei obligaţii se impută plata efectuată este debitorul.
-el tb sa respecte anumite principii
1.plata sa fe suficienta pt a stinge intreaga datorie
2.daca debitorul are o obligatie exigibila si una neexigibila, nu se poate face imputatia asupra obligatiei nescadente
3.dc creanta e producatoare de dobanzi si creditorul datoreaza si suma imprumutata si dobanzi, plata se imputa mai intai asupra dobanzilor, afara de cazul cand creditorul ar fi de acord ca ea sa se impute mai intai asupra capitalului
Dc debitorul nu face imputatia platii, cel chemat este creditorul
Daca nici una dn parti nu a facut imputatia atunci
1.plata se imputa asupra celei scadente
2.dc toate au ajuns la scadenta, imputatia se va face asupra aceleia care e mai oneroasa pt debitor
3.dc toate sunt scadente si oneroase, se va face asupra celei mai vechi dintre ele
4.dc sunt scadente, onerose si au aceiasi vechime , plata se va imputa proportional asupra fiecareia dintre ele
Dovada platii
Plata are drept efect liberarea debitorului de obligaţia asumată.
Creditorul care pretinde executarea unei obligatii tb sa dovedeasca existenta ei
Faptul platii e prezumat de lege
Proba liberatiunii este titlul original sau copia legalizata
Cel interesat va tb sa dovedeasca modul cum s-a facut liberarea
Mijl de proba vor fi cele din materia actelor juridice, adica pt prestatiile >250lei, dovada se face numai prin inscris
Dc exista imposibilitatea obtinerii unei astfel de chitante=> debitorul poate face dovada platii cu orce mijloc de proba
Oferta reală urmată de consemnaţiune.
Dacă creditorul refuză plata – debitorul poate să-i facă creditorului oferta reală urmată de consemnaţiune.
Cuprinde doua etape: oferta reala si consemnarea
Ca efecte – oferta reală urmată de consemnaţiune este liberatorie pentru debitor întocmai ca o plată.
Ca urmare de la data consemnarii, el nu va mai fi tinut sa plateasca daune moratorii pt executarea cu intarziere a obligatiei si nu jmai suporta riscul pieirii fortuite a lucrului
EXECUTAREA SILITĂ ÎN NATURĂ A OBLIGAŢIILOR
Dacă debitorul nu execută de bună voie obligaţia ( nu efectuează plata ), creditorul va cere executarea silită, care se efectuează tot în natură ( numai dacă nu este posibil de făcut în natură se trece la executarea ei prin echivalent )
A.executarea silita in natura a obligatiilor dupa obiect
Dacă obligaţia are ca obiect o sumă de bani executarea ei în natură este întodeauna posibilă.
Daca obligatia are ca obiect un bun individual determinat , debitorul are doua obligatii
1.de a transfera sau de a constitui dr de propietate sau un alt dr real asupra bunului respectiv
-se realizeaza in temeiul acordului de vointa al partilor , la data realizarii acestui acord
-se poate executa intodeauna in natura sau chiar in temeiul legii
2.obligatia de predare a lucrului
-implica o activitate din partea debitorului
-este o obligatie de a face
-include si pastrarea bunului pana la predare
Executarea in natura pe cale silita e posibila atata timp cat bunul se gaseste la debitor
Daca obligatia este nesocotita sau e imposibil de realizat in natura, se trece la executarea prin echivalent
Daca bunul e instrainat de D catre un tert, C va putea intenta actiune in revendicare impotriva tertului dc bunul e imobil
Tertul se va putea apara invocand uzucapiunea
Daca bunul e mobil act in revendicare va putea fi paralizata prin invocarea dobandirii bunurilor mobile corporale prin posesia de buna-credinta
Daca bunul este de gen dr de propietate se va transmite numai la mom individualizarii bunului
B.Executarea obligatiei de a face si de a nu face
-in caz de neexecutare din partea D, obligatia se schimba in dezdaunari, in cazul obligatiilor intuitu personae
-in caz de nerespectare a oblig de a face, C poate fi autorizat de instanta sa le duca el la indeplinire, in contul debitorului
-in caz oblig de a nu face e prevazuta oblig pt C de a cere instantei obligarea D la a distruge ceea ce a facut cu incalcarea acestei obligatii sau autorizarea de a distruge el insusi pe cheltuiala debitorului
C.Daunele cominatorii
Practica judecătorească a creat un mijloc de constrângere a debitorului la executarea în natură şi anume daunele cominatorii.
Daunele cominatorii constau într-o sumă de bani pe care debitorul trebuie să o plătească pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligaţiei.
Nu se aplică obligaţiilor ce au ca obiect sume de bani deoarece acestea produc dobânzi în caz de întârziere.
Executarea nu poate fi ceruta in cazul obligatiilor intuitu personae
Ele apar ca un mijloc de cnstrangere, prin amenintarea care o reprezinta pt debitor=> sunt un mijloc indirect de asigurare a executarii in natura a obligatiilor
Au caracterul unei pedps civile
Au un caracter nedeterminat d.p.v al intinderii lor
Nu se aplica obligatiilor ce au drept obiect sume de bani
Nu pot fi acordate nici pt obligatiile de a da
Nu se acorda in urmat situatii
Cand executarea lor in natura nu mai e posibila
Cand e posibila executarea oblig in natura pe cale silita
Cand refuzul D de a executa e clar exprimat
Daca D nu executa
executa cu intarziere sau
executa necorespunzator......instanta va acorda despagubiri pt prejudiciul cauzat
Instanta are obligatia ca dupa exeutarea obligatiei sa transforme danele cominatorii in compensatorii
Instanta are obligatia ca dupa exeutarea obligatiei sa transforme danele cominatorii in compensatorii
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)